Tineri voluntari

Ana are 20 de ani şi stă într-un scaun cu rotile. Dar e decisă să studieze engleza.

Tatiana: Ana mai repetăm odată…(ora de engleză)

 

Ana este ajutată de voluntarii de la Asociaţia „ Motivaţia”. Ea spune că este fericită că a întâlnit asemenea persoane:

Ana: Ele sunt foarte super, eu din prima zi am prietenit cu el. Ele mă ajută: eu  cu un cuvânt bun iar ele fizic mă ajută, suntem ca nişte surori.  

 

  Elena şi Tatiana sunt voluntari în domeniul asistenţei sociale la domiciliu. Ele merg la Ana acasă, se plimbă cu ea şi discută despre problemele care o frământă, într-un cuvânt sunt prietene.

Tatiana: Mie în primul rând îmi place să fiu voluntar şi să ajut o persoană cu dezabilitate, eu consider că persoana respectivă e bucuroasă când mă vede.

    Elena:  Mulţi oameni nu-şi imaginează cum e să ai prietenă o persoană cu dezabilităţi, dar acest lucru este reală. Eu am văzut în ana o persoană cu suflet frumos, un om de încredere. Nu merg la ea din obligaţie, ci din plăcere.

        

    La început mama Anei se uita cu neîncredere la relaţia dintre fete. Astăzi este convinsă că prietenia cu voluntarii îi face bine fiicei sale.

Mama: Mă bucur că poate comunica cu persoane care au mai multe posibilităţi, asta o face mai descătuşată, iar fetele mă ajută şi pe mine, pentru că când nu prea am timp pot conta pe ele.

 

 

Menegerul Centrului Comunitar pentru Copii şi Tineri „Motivaţia” se declară extrem de mândră de munca voluntarilor care este eficientă şi reprezintă un sprijin real pentru organizaţie şi beneficiarii acesteia.

Menegerul: În cadru Asociaţiei „Motivaţia” activează 20 de voluntari din echipa veche, acum aşteptăm până la 10 decembrie racularea unei noi echipe. Voluntari sunt un exemplu pentru copii şi tinerii cu dezabilităţi, le servesc un exemplu de prieten, de cetăţean la nivel de student sau elev, la nivel de consultare la temele care nu se discută la şcoală, în internat sau cu părinţii. E o experienţă bună şi pentru voluntari, şi pentru beneficiari.

 

 

Pentru că afară plouă prietenele au decis să-şi împărtăşească secretele la cald. Când va fi vreme bună ele vor reveni neapărat la plimbările prin parc.

Ana: Eu vreau să fiu psiholog şi să deschid un centru pentru persoanele abuzate…

 

În ultimii ani în RM numărul voluntarilor a crescut considerabil. Este un semn al participării la crearea unei lumi mai bune, la care visăm cu toţii. Astăzi organizaţiile non guvernamentale care lucrează dinamic pentru un număr mare de beneficiari, au conştientizat faptul că au nevoie de tot mai mulţi voluntari.

Preţurile – motiv de îngrijorare

  Populaţia RM nu are un trai decent. Acesta este rezultatul Barometrului de Opinie 2008 la capitolul Calitatea vieţii şi problemele sociale. Sondajul a fost realizat de Centrul de analiză şi investigaţii sociologice, politologice şi psihologice CIVIS, cu susţinerea fundaţiei Soros Moldova.

   Corectitudinea realizării pe teren a cercetării a fost verificată de către institutul de cercetare Magenta Consulting.

  Conform sondajului cea mai mare parte a populaţie se arată îngrijorată de preţuri – 72%. Motiv de instabilitate socială îl mai constituie sărăcia cu 54%, viitorul copiilor – 49%, şomajul – 34%. Cei mai îngrijoraţi de preţuri sunt bătrânii şi locuitorii mediului urban: 82% şi respectiv 76%.

La întrebarea „Cât de mulţumiţi sunteţi, în general, de felul în care trăiţi?”, 40% din cei care au participat la sondaj au dat răspuns negativ. Cele mai multe nemulţumiri sunt generate  de insuficienţa banilor -83% , asistenţa medicală – 73%, curăţenia/ îngrijirea localităţilor în care trăiesc – 72% şi viaţa politică din ţară – 65%.

  Potrivit sondajului, nici la capitolul schimbării nivelului de trai nu stăm prea bine. Majoritatea respondenţilor consideră că nivelul de viaţă nu s-a schimbat, iar fiecare al cincilea locuitor al ţării  susţine că lucrurile s-au schimbat spre rău. Astfel, s-a ajuns la concluzia că veniturile pe care le are azi populaţia din Republica Moldova nu sunt, nici pe departe, suficiente pentru a acoperi chiar şi strictul necesar pentru trai.

Referindu-se la calitatea vieţii şi problemele cu care se confruntă în prezent societatea Republicii Moldova, Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, a menţionat că: „ Chiar dacă sondajul realizat pentru anul 2008 arată că populaţia ţării este nemulţumită de nivelul de trai, fiecare trebuie să-şi facă o concluzie în urma analizării rezultatelor cercetării şi să încerce să pună umărul la  schimbarea spre bine a situaţiei. Pentru că scopul proiectelor realizate de noi este tocmai acesta”.

„Cercetarea realizată de Institutul de Politici Publice reflectă realitatea cu care se confruntă societatea noastră. E încă o demonstraţie a faptului că trebuie neapărat să schimbăm ceva” a spus Elena Bârca, studentă.

Sondajul a fost efectuat în perioada de 26 septembrie – 20 octombrie, pe un eşantion de 1100 persoane din76 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a RM, eroarea maximă de eşantionare fiind de 1%.

Chişinăuenii vor plăti mai mult pentru căldură

În sezonul rece, care ne bate deja la uşă, chişinăuenii vor plăti mai mult pentru căldură. Consiliul Municipal Chişinău, după dezbateri îndelungate, a modificat marţi, 28 octombrie curent, regulamentul privind acordarea ajutoarelor sociale. Astfel, de compensaţii nominale la tariful pentru energia termică vor beneficia doar persoanele care au un venit lunar mai mic de 1450 de lei.

De compensaţii se vor bucura 11 categorii de beneficiari de subvenţii acordate de Guvern şi, deasemenea,  familiile cu venit mediu mai mic decât minimul de existenţă aprobat trimestrial de către Biroul Naţional de Statistică.  Numărul beneficiarilor va fi stabilit după ce persoanele îşi vor face o autoevaluare a veniturilor şi vor depune dosarele la Direcţiile de Asistenţă Socială. Se preconizează ca numărul acestora să fie de peste 423 mii de persoane.
  Solicitanţii de compensaţii vor trebui să depună o cerere, dar şi o declaraţie de venit, prin care vor motiva necesitatea primirii ajutorului. Dosarul va putea fi depus la direcţiile locativ-comunale din sectoare, şi nu la preturi cum s-a decis anterior.
   “Pentru evitarea îmbulzelilor în procesul de depunere a actelor la Direcţiile de Asistenţă Socială se propune ca persoanele care urmează să beneficieze de compensaţii să depună dosarele pe tot parcursul perioadei de încălzire. Până la aprobarea dosarului aceştia vor achita 60% din factură, urmând ca  ulterior Primăria să achite “Termocom”-ului celelalte 40%”, a spus Dorin Chirtoacă, care a mai specificat că actualul regulament a fost îmbunătăţit şi presupune un mecanism viabil de funcţionare.
    Potrivit ultimelor date oferite de Biroul Naţional de Statistică, circa 60 la sută din locuitorii capitalei înregistrează venituri sub limita de 1450 de lei. Totuşi, preţul net pe care  aceştea vor trebui să-l achite pentru căldură în această iarnă încă nu a fost stabilit de CMC, consilierii urmând să efectueze acest lucru până la finele anului curent.

Potrivit regulamentului, beneficiarii de compensaţii vor fi pensionarii, categoriile socialmente vulnerabile şi şomerii. Nu toţi locuitorii capitalei împărtăşesc aceiaşi părere despre aprobarea noului Regulament cu privire la compensarea a 40% din cheltuielile pentru şi încălzirea locuinţelor familiilor cu venitul mediu sub minimul de existenţă. „Nu sunt atât de mulţumit de regulament, cât de faptul că, în sfârşit, după atâtea  tărăgănări din partea executivului, am reuşit să aud o informaţie deplină despre compensaţiile de care voi putea beneficia şi despre modul de depunere a cererilor”, a spus Ecaterina, şomeră.  ” Nici regulamentul, nici ideea de implementare a acestuia nu este reală. Regulamentul conţine ilegalităţi, deoarece există persoane care oficial sunt şomeri, însă au venituri mult mai mari de cât unele categorii de bugetari ”, a spus doamna Lidia, profesoară. Totodată, persoanele care locuiesc singure şi care nu se încălzesc cu gaze naturale, ci cu lemne şi cărbune, vor beneficia de ajutor financiar de 500 lei pentru întreaga perioadă de încălzire.
    Banii urmează a fi alocaţi din bugetul pentru anul 2009 – contul surselor financiare care sunt la discreţia Consiliului municipal Chişinău (circa 78 milioane de lei, n.r.) şi din contul banilor obţinuţi în urma vânzărilor şi a privatizării terenurilor, dar şi din contul soldurilor pentru anul 2008.