Lecturi de toamnă

Doream demult sa merg la o expoziţie, dar nu o faceam: nu aveam timp, eram obosită… găseam eu motive. Dar întîmplarea m-a facut să renunţ la stisfacţia resemnării şi pasivităţii mele şi să acţionez cumva. Ajunsă în faţa Bibliotecii Naţionale m-am oprit  pe primele treptele şi am citit răspicat cuvintele scrise cu litere de-o şchioapă de pe afişă: “Salonul Internaţional de Carte 2008, consacrat împlinirii a 80 de ani de la nasterea lui Ion Druţă”. Abia dupa asta m-am uitat în jur şi am văzut că nu eram unica care facea acest lucru. Un grup de elevi guralivi dădeau buzna înăuntru, am paşit şi eu în urma lor şi ajunsă la etajul II am început să-mi arunc privirea în stînga şi în dreapta. Vedeam doar cărţi , multe cărţi, care mi se părea ca se luptau într-un razboi  nesfîrşit al formelor, culorilor şi strategiilor de marketing.

  Cunoscute edituri din ţară precum Universul, Ştiinţa, Cartea Moldovei şi de peste hotare, Vintage SUA, Oxford University Press Marea Britanie, La Spiga Italia , Ellipse Franţa ş. a., au pus la dispoziţie cele mai noi apariţii editoriale. M-am apropiat de vitrina cu cărţi a grupului editorial Randmand House Bertelsmann din Germania şi aproape imediat am fost abordată de asistenta care mi-a spus cu entuziasm că “La iniţiativa Bibliotecii Naţionale, Ambasada germană participă cu plăcere la acest Salon de Carte, prezentînd peste 50 de carţi din domeniul literaturii, turismului ( Germania în imagini), cărţi de specialitate şi germana ca limbă straina, cele mai noi metode didactice de predare a limbii germane”

 Ideea evenimentului, la care  au fost lansate atîtea publicaţii noi, mi s-a părut extrordinară: vitrinile cu cărţi pentru copii mi-au readus pentru cîteva minute nostalgia coplăriei, cu întreg sentimentul ei de libertate şi de bucurie. Fiecare vitrina ascundea în decorul său o poveste, în care fie că o puteai vedea pe Frumoasa din Pădurea Adormită, fie pe Zâna slvatoare a lui Pinocchio. Dorina, o elevă din ciclul gimnazial, analiza cu interes aceste vitrine spunîndu-mi ” Vin  la expoziţie nu doar pentru că-mi plac stend-urile frumoas aranjate, ci şi pentru că preţurile sunt destul de accesibile”

Am hotărît că trebuie să-mi iau şi eu cu orice chip o carte, o amintire palpabilă a coborîrii mele în “lumea lecturilor de toamnă”, aşa că am ales cu grijă din multitudinea de publicaţii:  Avionul miroasea a peşte de Nicolaie Popa, Cartea Foametei de Larisa Tulea, Cum trăiesc morţii de Will Self … Şirul poate continua. Am ales o culegere de versuri ( pentru suflet). Acum aveam şi eu o carte. Aşa că, după toata această cursă printre cărţi, pot să vă spun că povestea  – Salonul Internaţional de Carte – a meritat gustată.